mediere

Medierea pe înțelesul tuturor

Motto: Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

In perioada de pregatire initiala pentru profesia de mediator, pentru mine, medierea a fost o revelatie pe care am avut-o, recunosc, spre sfarsitul perioadei de pregatire. Ulterior, am aflat ca medierea este inteleasa cel mai greu de pe persoanele cu studii juridice.

Dar nu numai juristii au o problema in a intelege libertatea individului oferita de mediere, ci fiecare dintre noi. Traim o lume o a retetelor, a regulilor, a sabloanelor. Nu mai putem calatori fara harti, nu mai putem fi umani fara un ghid de bune maniere, nu mai putem fi frumosi fara sa respectam o moda, nu mai putem convietui fara justitie. Presa nu mai relateaza evenimente, ci ofera verdicte, prestatorul de servicii nu mai ofera optiuni, ci recomandari, iar libertatea de alege este inlocuita cu sabloanele rigide in care am ajuns sa traim. Mai nou, psihologii au stabilit un set de legi, de reguli pentru fericire. Daca ne gandim permanent la ceea ce recomanda ei si zambim tampi toata ziua, daca iubim orice rautate si nu avem nimic de reprosat nicicui, fericirea apare instant, pentru ca fericirea nu este oferita de libertatea de a alege, ci de spalarea pe creier oferita de reguli, de sabloane, de legi, spun ei.

Societatea, in general, Facultatea de Drept, in special, ne invata ca judecatorul imparte dreptatea in baza unor norme juridice. Si toti acceptam acest lucru fara sa ne intrebam cum poate un om sa astepte dreptatea de la un necunoscut, fara sa vada ca judecatorul imparte justitie, adica lege, adica norma juridica gandita si votata de niste straini care dorm in Parlament, si nu dreptate. Dreptatea mea este diferita de dreptatea ta sau a celorlalti. Ceea ce scriu acum consider ca este drept. Dar daca veti citi comentariile la acest articol veti vedea ca pentru alti colegi dreptatea este cu totul altceva. Asta nu inseamna ca eu sau ei detinem dreptatea. Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

Sigur ca avem nevoie de norme juridice. Dar fiecare norma juridica ar trebui sa inceapa spunand ca Continue reading “Medierea pe înțelesul tuturor” »

(Visited 69 times, 37 visits today)

Pledoarie pentru mediere la poarta CCR

Consider ca ar fi trebuit sa incep cu formula: „Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale din Romania, Onorata Curte Constitutionala din Romania”, dar prefer sa incep mai putin formal si mult mai uman. Poate si pentru ca este o pledoarie tardiva pentru CCR, dar avangardista pentru societatea ce inca se obisnuieste cu existenta medierii in spatiul juridic romanesc.

Asadar, oameni buni,

Articolele din Legea nr. 192/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ce prevedeau informarea obligatorie si gratuita despre avantajele medierii, au fost contestate la Curtea Constitutionala a Romaniei, acuzate fiind de faptul ca, citez, “ingradesc accesul la justitie”. Onorata noastra curte, in intelepciunea-i juridica, a admis contestatia si, de aici cunoatem cu totii povestea.

As incepe pledoaria mea cu o singura intrebare:

Am putea interpreta faptul ca prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala, o institutie juridica, conduce la paradoxul de a face ca justitia sa ingradeasca dreptul cetateanului la mediere?

Intelegem, oare, ca medierea este un drept al cetateanului, dreptul de a-si gestiona conflictele conform propriilor nevoi si nu conform legilor statale? Continue reading “Pledoarie pentru mediere la poarta CCR” »

(Visited 77 times, 45 visits today)

Cat timp dureaza vacanța judecătorească

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care putem incercasolutionarea litigiilor prin mediere.

Probabil ca sugestia cu privire la mediere pare curioasa astazi, cand despre mediere nu se cunoaste foarte mult sau ceea ce se cunoaste este foarte putin si nesigur, dar, este bine de stiut, de exemplu, ca, in S.U.A., aproximativ 90% din cauzele civile sunt solutionate prin mediere si ca multe alte state europene tind spre aceasta performanta. De asemenea, este important de stiut ca medierea functioneaza in baza Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

In ce cauze se aplica medierea?

Incepand cu litigiile cu privire la continuarea casatoriei, litigiile intre profesionisti sau litigiile de natura penala, medierea se poate aplica in orice situatie in care sunt doua parti in disputa sau in care exista o victima si un agresor.

Cum functioneaza medierea?

Succesul medierii se bazeaza atat pe experienta mediatorului, cat si pe disponibilitatea partilor de a genera optiuni pentru situatia in discutie. Mediatorul este un facilitator, un profesionist instruit pentru a ajuta prin tehnici psiho-juridice sa deblocheze dialogul dintre parti, iar astfel sa le conduca la formula prin care sa gaseasca varianta reciproc avantajoasa de solutionare a conflictului. In cele mai multe situatii, odata gasita formula win-win in biroul mediatorului, se incheie un document numit Acord de Mediere fara sa mai fie nevoie de un proces in instanta. Chiar si in situatiile in care acordul de mediere este incheiat cu scopul de ajunge in fata unui judecator, solutia consemnata in acord devine o hotarare de expedient care va pune capat procesului sau, acolo unde este cazul, anchetei penale, tinandu-se cont de vointa partilor consemnata in document.

Care este primul pas? Continue reading “Cat timp dureaza vacanța judecătorească” »

(Visited 81 times, 49 visits today)

Pași spre medierea obligatorie în Uniunea Europeană?

La 26 februarie 2015, Parlamentul European a făcut public un Raport privind starea justiției în Europa, raport ce cuprinde și un capitol dedicat medierii și aplicării acestei proceduri în statele membre.

Giuseppe de Palo este autorul raportului în ceea ce privește medierea în lumina aplicării Directivei 2008/52/EC. Acesta descrie în Raport potențialul medierii ca procedură de soluționare a litigiilor (prin raportul cost, timp și bani – mediere și instanțe judecătorești), dar și paradoxul că, deși avantajele medierii sunt incontestabile, statele membre nu au reușit să stimuleze medierea și numărul de medieri efective.

Italia este exemplul cel mai bun privind medierea obligatorie înainte de a face orice demers în fața unor instanțe civile ori comerciale, numărul de medieri ajungând la peste 200.000 de cazuri pe an. În alte state, numărul de medieri este scăzut și insignifiant în comparație cu numărul mare de dosare pe rolul instanțelor înregistrate anual.

Rezultatele modeste privind medierea sunt raportate la numărul mic de medieri pe an și la numărul de milioane de dosare civile înregistrate anual pe rolul instanțelor judecătorești în toate statele membre. Ceea ce dorește Directiva Europeană privind medierea este o balanță/un echilibru între numărul de procese de mediere și procese judiciare. Un echilibru între cazurile mediate și cazurile judecate.

Cât privește medierea obligatorie, raportorul explică faptul că medierea duce la o economie considerabilă de timp și bani, atât pentru părțile din conflict, cât și pentru stat, iar numărul de medieri și, implicit, economia în fapt a acestor resurse, s-ar putea realiza printr-o procedură obligatorie de mediere. Continue reading “Pași spre medierea obligatorie în Uniunea Europeană?” »

(Visited 56 times, 26 visits today)

Avocați specializați în consiliere, pentru mediere sau arbitraj

Domnilor avocati, domnilor consilieri juridici, stimati justitiabili,

O mare parte din textele aparute in publicatiile de specialitate din ultima perioada reclama o justitie greoaie si neconforma cu asteptarile justitiabililor si a reprezentantior legali ai acestora, reclama o justitie a sistemului mai presus de asteptarile cetateanului sau de dorinta de flexibilitate si eficienta dorita de practicienii in drept.

Nemultumirea fata de sistemul public de justitie exista, se exprima, dar nu se manifesta. O atitudine fireasca pe care practicienii in drept o pot adopta este utilizarea alternativelor la sistemul clasic de jusitie. Nimeni nu obliga avocatul sa se adreseze instantei pentru fiecare speta, pentru reprezentarea intereselor fiecarui client. Cel mai probabil, nici clientul nu isi doreste, in mod special, sa se judece, dar se adreseaza avocatului cu incredere, convins fiind ca un profesionist in drept ii va oferi cea mai eficienta metoda de rezolvare a situatiei neplacute in care se afla. O alternativa ar fi arbitrajul. O alta alternativa ar fi medierea. Nu trebuie neglijata informatia potrivit careia medierea se poate aplica inclusiv in cauzele in care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Nu putem sa uitam ca hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie, avand efectele unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Sigur ca aici se naste o noua discutie. Nu cunoastem inca arbitiri de incredere, cu atat mai putin mediatori. Dar, din zece mii de profesionisiti prezenti pe tablou, sigur unul poate corespunde exigentelor dumneavostra.

De asemenea, ar putea fi invocata scuza legata de existenta cheltuielilor de arbitraj, respectiv mediere, care sa impovareze suplimentar bugetul clientilor dumneavostra. Daca incercam sa comparam in cifre reale cuantumul taxei de timbru cu onorariile negociabile ale arbitrilor sau ale mediatorilor, putem ajunge la concluzia ca ratiunea cheltuielilor suplimentare nu are intotdeauna o sustinere in realitate. Continue reading “Avocați specializați în consiliere, pentru mediere sau arbitraj” »

(Visited 47 times, 20 visits today)

Este Iohanis parintele medierii ?

Marea provocarea a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, in urma cu aproape un secol, a fost aceea de a implementa la nivelul societatii din acea vreme reforma justitiei  prin recunoasterea importantei puterii judecatoresti in noul stat de drept de catre cetatenii Romaniei unite. Intr-o forma medievala incercase si Tepes acelasi lucru, dar domnia sa scurta nu a reusit sa concretizeze mai mult decat o legenda a unui domnitor ce impunea dreptatea prin cruzimea caracteristica. Ocaua memorabila a domnitorului Cuza a fost simbolul justitiei din acea vreme, iar Mos Ion Roata, cetateanul ce credea in puterea justitiei completeaza tabloul strategiei de imagine concepute atunci de domnitor.

Erorile istoriei, perioada comunista si intelegerea gresita a libertatii oferita de democratie a facut ca provocarea sa ramana una de actualitate, chiar si in epoca moderna, pana cand aparitia unor structuri juridice libere si performante sa ofere o noua sansa justitiei de a transforma Romania intr-un veritabil stat de drept european.

Considerand ca latura penala a justitiei este reformata prin performantele salutare ale D.N.A., constatam ca latura civila a zilelor noastre nu este foarte diferita de ceea ce continea Codicele Civil al lui Cuza din anul 1864 elaborat si el in baza Codului Civil Napoleonian din 1804. Cu toate ca exista un nou cod civil, premisele acestuia raman acelea ale unei societati conflictuale in care cetateanul renunta de buna voie la unele drepturi si solicita statului, in baza legilor, sa intervina pentru rezolvarea oricarei neintelegeri de natura civila existenta intre parti.

Gandirea moderna, europeana, incearca sa demonstreze ca legea acopera doar o parte a problemei, oferind o dreptate conventionala intre cetatenii aflati in conflict, dar nereusind sa repare relatia dintre oameni, pastrand in continuare premisele conflictului intre cetatenii care, apeland la justitie, obtin o victorie sau o infrangere, un invins si un castigator, si un conflict la fel de viu ca la inceput.

Presedintele Iohannis s-a recomandat in campania prezidentiala ca fiind un presedinte mediator. Mi-ar placea sa cred ca aceasta recomandare este un angajament ferm si nu doar o promisiune de campanie. Mi-ar placea sa vad cum presedintele Iohannis creeaza o reforma a statului in spritul pacii si crede in mediere, la fel de mult cu Cuza a crezut in justie la vremea sa. Continue reading “Este Iohanis parintele medierii ?” »

(Visited 31 times, 13 visits today)

Modificarea Legii medierii. Excepție de neconstituționalitate admisă

Plenul Curţii Constituţionale s-a reunit în ședința de joi, 4 decembrie 2014, pentru a soluționa excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Soluțiacu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale întrucât încalcă dispozițiileart. 15 alin. (2) din Legea fundamentală care consacră principiul neretroactivității legii civile.

Art. III din Legea nr. 115/2012: “Dispoziţiile art. 17 alin. (4) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se aplică şi mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

:: sursa: www.ccr.ro

(Visited 22 times, 13 visits today)

Medierea și arbitrajul (ADR). Raportul Consiliului Europei. Extras

Introducere

1. Recurgerea la masurile alternative pentru solutionarea litigiilor (ADR – Alternative Dispute Resolution) continua sa se dezvolte in Satele membre ale Consiliului Europei (47). Aceste dispozitii alternative au o influenta puternica asupra numarului de cauze date in competenta judecatorului si, totodata, asupra celor care pot fi solutionate de parti. ADR poate, asadar, in raport de forma in care sunt organizate si conduse masurile, sa amelioreze eficacitatea justitiei, diminuand sarcinile tribunalelor si, in acelasi timp, sa amelioreze calitatea solutiilor, oferind cetatenilor o posibilitate facila de rezolvare a litigiilor, in conditii mai avantajoase, costuri mai reduse, celeritate, confidentialitate si eficacitate.

2Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat mai multe Recomandari specifice relative la mediere:
2.1Recomandarea nr. 98 (1) referitoare la medierea in materie familiala, in special la divort si custodia minorilor;
2.2Recomandarea nr. 99 (1) asupra medierii in materie penala cu scopul de a stimulaparticiparea activa a victimelor si a persoanelor care au comis infractiuni la procedura penala;
2.3. Recomandarea nr. 2002 (10) relativa la medierea in materie civila, in care este definita medierea ca fiind “un proces prin care partile negociaza puncte litigioase in scopul de a obtine un acord, cu asistenta unuia sau mai multor mediatori, liniile directoare de aplicare fiind adoptate in 2007 de CEPEJ – Comisia Europeana pentru Eficacitatea Justitiei”.

Diferitele forme de ADR

1. In numeroase tari europene, utilizarea masurilor alternative de solutionare a litigiilor (ADR) este, in prezent, larg acceptata de marele public si de profesionistii dreptului, ceea ce contribuie la ameliorarea eficacitatii justitiei.

Exista trei tipuri de ADR in Statele membre ale Consiliului Europei: Continue reading “Medierea și arbitrajul (ADR). Raportul Consiliului Europei. Extras” »

(Visited 19 times, 10 visits today)

Managementul defectuos al medierii

Rezumat

Medierea este o soluţie elegantă, legală, de recomandat în a soluţiona diverse litigii juridice, printre care desfacerea căsătoriei din care au rezultat sau nu copii ocupă un loc important. Rostul şi rolul medierii apare ca evident mai ales atunci când mediatorii au înţeles cu ce se ocupă şi când rigoarea profesională îi îndeamnă să “medieze” corespunzător toate „capetele de cerere”, pe care să le și consemneze în acordul de mediere. Altfel, acordul, deşi în „discuţiile libere” din faţa mediatorului, la cafeaua oferită din partea casei, viza toate problemele specifice respectivului litigiu, trebuie să fie completat ulterior, cu consecinţa pierderii de timp şi unii mediatori îşi dovedesc diletantismul, punând într-o postură delicată şi instanţa, prin intermediul grefierului copy-paste.

I. Medierea în cadrul litigiilor de familie. Reglementare legală, limite de soluţionare ale litigiilor care vizează medierile din materia dreptului familiei.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Conform art. 1 alin. 2 din Lege,medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptăsă faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Fiind, în esenţă, o cale facultativă de soluţionare a unui conflict/diferend juridic, evident că apelează la ea persoanele care apreciază că e mult mai facil să tranşeze o problemă prin negociere în faţa unui profesionist, care are cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile necesare în a desfăşura o activitate în interes public, la finalul căreia toată lumea are de câştigat. S-a încercat, aşa cum este desigur cunoscut, ca şedinţa de informare privind avantajele medierii să fie impusă, sub sancţiunea respingerii acţiunii judecătoreşti depuse fără parcurgerea sa, încercarea legiuitorului fiind sortită la scurt timp eşecului, după decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014[1]. În acest moment se încearcă modificarea Legii medierii pentru a fi pusă în acord cu prevederile deciziei CCR, dar şi pentru a se mai modifica, pe ici, pe acolo, prin punctele esenţiale, unele prevederi din legea mult prea des modificată de la data adoptării sale, ca o dovadă aprofesionalismului celor chemaţi să propună soluţiile legislative optimeîn reglementarea problematicii legale a medierii.

Potrivit art. 2 alin. 4 din Legea medierii, nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii,nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.Asupra acestui articol m-am aplecat cu atenţie atunci când am încercat să demonstrez faptul că este nul absolut/vădit ilegal acordul de mediere prin care se tăgăduieşte paternitatea[2], chiar dacă acesta este “aparent validat” de instanţa de judecată. Articolul publicat mi-a adus multe laude din partea unora dintre mediatoriijurişti sau nejurişti care au înţeles şi respectă, în activitatea practică, limitele legale ale medierii stabilite chiar de Legea nr. 196/2006 şi mulţumiri condescendente din partea unora dintre „actorii” implicaţi în această “inginerie juridică”, care ar fi putut înţelege, din capul locului, cu onestitate şi asumarea erorii evidente comise, că demersul meu e unul principial, făcut cu bună-credinţă, dorind să se prevină, pe viitor, încheierea de acorduri de mediere nule absolut.

Articolul de faţă se referă la acordurile de mediere prin care se soluţionează litigii din materia dreptului familiei. Legea nr. 192 din 2006 a acordat o atenţie specială acestui subiect, plasându-l în cap. IV, Secţiunea 1 din lege, intitulată dispoziţii speciale privind conflictele de familie.

Conform art. 64 alin. 1 din lege, pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la: Continue reading “Managementul defectuos al medierii” »

(Visited 41 times, 28 visits today)

De lege ferenda în domeniul medierii

La recenta Conferinta Nationala a Mediatorilor din Timisoara, din data de 7 noiembrie 2014, cu tema “Medierea – raspunsul unei societati moderne la conflict”, ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, a asigurat participantii de intreg sprijinul si de deschiderea pe care ministerul le are catre aceasta institutie. Mai mult decat atat, a numit un mediator cu experienta in domeniu ca si consilier in problemele medierii si a subliniat faptul ca este dispus oricand sa sustina si sa promoveze, chiar prin ordonanta de urgenta, modificari legislative in sprijinul functionarii medierii, aceasta in conditiile in care primeste si propuneri argumentate in acest sens din partea mediatorilor.

Pornind chiar de la afirmatiile domnului ministru: „Omul sfinteste locul. Sunt zone din tara unde medierea a fost promovata, dar in alte parti nu. O sa discut la nivelul CSM-ului reforme de promovare a medierii, dar cred ca trebuie se le faceti in primul rand dumneavoastra” (sursa aici), vom incerca o abordare din aceasta perspectiva, intelegand astfel sa raspundem acestei provocari, cata vreme s-a recunoscut in mod oficial ca exista deschidere spre acest domeniu atat din partea instantelor de judecata, cat si a mediatorilor.

Este sensibila si totodata dificila o noua modificare legislativa care sa faciliteze medierea si sa conduca la o functionare efectiva, practica a acesteia. Este in acelasi timp necesar ca acest gen de modificari sa nu afecteze accesul liber al cetateanului la justitie, autodeterminarea acestuia de a urma aceasta cale pentru rezolvarea unei dispute, precum si calitatea procedurilor urmate.

A incerca mutarea responsabilitatii rezolvarii conflictelor de acest gen in competentele judecatorilor este o pista gresita ce nu-si poate atinge scopul urmarit in sistemul nostru de drept. Judecatorul, contrar opiniei multor altor profesiuni, nu poate trimite partile la mediere in mod imperativ din mai multe considerente: el este un profesionist, impartial, ce judeca o speta conform legii si intimei convingeri. In fata magistratului se prezinta doua parti aflate in opozitie, care sunt convinse, in cea mai mare parte dintre cazuri, ca judecatorul va inclina balanta in favoarea sa. In aceasta situatie, un judecator nu va alege “a priori” solutionarea unui litigiu in mod automat, trimitand spre mediere cauza, pentru ca exista riscul ca implicit sa poata fi banuit de ambele parti (aflate in litigiu) de antepronuntare. Adica, partile aflate in proces se vad puse in situatia in care judecatorul apreciaza ca litigiul este mediabil, ca dreptatea este undeva la mijloc si ca X ori Y nu detine adevarul absolut, partile putand comunica, avea un dialog. Judecatorul poate, in cel mai fericit caz, asa cum spune legea, sa recomande medierea si nu sa o impuna.

Intr-o exprimare plastica, judecatorul cauzei ar putea spune “cred ca litigiul este pretabil medierii si va recomand aceasta cale” sau, mai degraba, “aveti dreptul sa apelati la un mediator pentru solutionarea disputei, in conditiile legii”. Continue reading “De lege ferenda în domeniul medierii” »

(Visited 23 times, 11 visits today)

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: Contact -Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

carti-de-vizita-mediator1
Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

Follow Mediator Bucuresti

martie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Articole recente