Legea Medierii

Managementul defectuos al medierii

Rezumat

Medierea este o soluţie elegantă, legală, de recomandat în a soluţiona diverse litigii juridice, printre care desfacerea căsătoriei din care au rezultat sau nu copii ocupă un loc important. Rostul şi rolul medierii apare ca evident mai ales atunci când mediatorii au înţeles cu ce se ocupă şi când rigoarea profesională îi îndeamnă să “medieze” corespunzător toate „capetele de cerere”, pe care să le și consemneze în acordul de mediere. Altfel, acordul, deşi în „discuţiile libere” din faţa mediatorului, la cafeaua oferită din partea casei, viza toate problemele specifice respectivului litigiu, trebuie să fie completat ulterior, cu consecinţa pierderii de timp şi unii mediatori îşi dovedesc diletantismul, punând într-o postură delicată şi instanţa, prin intermediul grefierului copy-paste.

I. Medierea în cadrul litigiilor de familie. Reglementare legală, limite de soluţionare ale litigiilor care vizează medierile din materia dreptului familiei.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Conform art. 1 alin. 2 din Lege,medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptăsă faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Fiind, în esenţă, o cale facultativă de soluţionare a unui conflict/diferend juridic, evident că apelează la ea persoanele care apreciază că e mult mai facil să tranşeze o problemă prin negociere în faţa unui profesionist, care are cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile necesare în a desfăşura o activitate în interes public, la finalul căreia toată lumea are de câştigat. S-a încercat, aşa cum este desigur cunoscut, ca şedinţa de informare privind avantajele medierii să fie impusă, sub sancţiunea respingerii acţiunii judecătoreşti depuse fără parcurgerea sa, încercarea legiuitorului fiind sortită la scurt timp eşecului, după decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014[1]. În acest moment se încearcă modificarea Legii medierii pentru a fi pusă în acord cu prevederile deciziei CCR, dar şi pentru a se mai modifica, pe ici, pe acolo, prin punctele esenţiale, unele prevederi din legea mult prea des modificată de la data adoptării sale, ca o dovadă aprofesionalismului celor chemaţi să propună soluţiile legislative optimeîn reglementarea problematicii legale a medierii.

Potrivit art. 2 alin. 4 din Legea medierii, nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii,nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.Asupra acestui articol m-am aplecat cu atenţie atunci când am încercat să demonstrez faptul că este nul absolut/vădit ilegal acordul de mediere prin care se tăgăduieşte paternitatea[2], chiar dacă acesta este “aparent validat” de instanţa de judecată. Articolul publicat mi-a adus multe laude din partea unora dintre mediatoriijurişti sau nejurişti care au înţeles şi respectă, în activitatea practică, limitele legale ale medierii stabilite chiar de Legea nr. 196/2006 şi mulţumiri condescendente din partea unora dintre „actorii” implicaţi în această “inginerie juridică”, care ar fi putut înţelege, din capul locului, cu onestitate şi asumarea erorii evidente comise, că demersul meu e unul principial, făcut cu bună-credinţă, dorind să se prevină, pe viitor, încheierea de acorduri de mediere nule absolut.

Articolul de faţă se referă la acordurile de mediere prin care se soluţionează litigii din materia dreptului familiei. Legea nr. 192 din 2006 a acordat o atenţie specială acestui subiect, plasându-l în cap. IV, Secţiunea 1 din lege, intitulată dispoziţii speciale privind conflictele de familie.

Conform art. 64 alin. 1 din lege, pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la: Continue reading “Managementul defectuos al medierii” »

(Visited 42 times, 24 visits today)

Intr-o instanta cel putin jumatate sunt nemultumiti

Mi-au atras atentia doua afirmatii recente ale domnului Robert Cazanciuc, Ministrul Justitiei din Romania intrucat unul dintre subiectele abordate este medierea, un subiect sacru in ceea ce ma priveste. Desele intalniri avute cu reprezentantii MJ-ului in ultimele saptamani, ma fac sa privesc cu speranta noua forma a legii care se va prefigura la inceputul anului viitor.

Dupa decizia Curtii Constitutionaleam invatat insa sa fiu mult mai atent la nuante atunci cand este vorba despre mediere.

Metaforic vorbind, de multe ori am impresia ca drumul medierii este comparat cu Transfagarasanul, o locatie superba, abundent virajata, apreciata la nivel mondial dar pe care se circula cu viteza redusa, in perioadele in care accesul este permis. Un drum pe care de fiecare data cand il parcurgi, te simti la inaltime dar rareori te incumeti sa il urmezi. Si totusi, cea mai aproape de realitate comparatie (in acelasi ton) atunci cand vorbim despre mediere este mult ravnita si aproape inexistenta (pe aceste meleaguri) autostrada. Sau mai pe intelesul tuturor, cea mai scurta, economica, confortabila si sigura ruta din punctul A in punctul B.
Prima afirmatia:
„Intr-o instanta cel putin jumatate sunt nemultumiti, dar important insa este si cum motivam solutiile.”
Ceea ce noi, mediatorii sustinem de ani de zile, este confirmat de cea mai in masura voce sa o faca, Ministrul Justitiei. Iar aceasta nemultumire invocata (in fiecare proces in parte) deriva din nevoile celor care nu „primesc” solutii favorabile. Acestia au pornit cu speranta pe drumul judecatii dar la final de drum, au descoperit ca inca nu au ajuns la punctul de plecare. Si in mare parte, vor cauta un nou punct personal de plecare, intelegand sa parcurga un nou drum care, de asemenea, se poate intampla sa fie tot un „dead end”.
Cea de-a doua afirmatie:

Continue reading “Intr-o instanta cel putin jumatate sunt nemultumiti” »

(Visited 15 times, 10 visits today)

Medierea și actul de justiție

Observ, de cativa ani incoace, cat de mult se insista pe realizarea unei legaturi intre mediere si sistemul juridic din Romania. In ultima perioada, constat ca din ce in ce mai multe articole insinueaza faptul ca apelarea la mediere creste calitatea actului de justitie.

Ce legatura directa are medierea cu actul de justitie?

La noi in tara, Consiliul de Mediere si mediatorii nu sunt in subordinea Ministerului Justitiei. Mai mult, medierea este o alternativa a instantei. Faptul ca un acord de mediere poate fi incuviintat de instanta nu insemana ca se indeplineste un act de justitie deoarece judecatorul nu judeca acea cauza si nu da o solutie, ci doar o consfinteste pe cea agreata de parti.

Medierea, asa cum este reglementata de mult modificata Lege nr. 192/2006, se adreseaza tuturor conflictelor de interese si nu conflictelor de drepturi. Fiecare mediator care practica aceasta profesie a avut si cazuri care nu indeplineau conditiile pentru a se adresa instantei (lipsa probe, martori, etc.) si care s-au solutionat prin mediere. Sau situatii in care partile au cerut confidentialitate totala pentru a-si putea spune problema si a rezolva cauza, nu doar efectele, conflictului. Cu o parte din aceste acorduri partile nu mai merg nici la notar si nici in instanta. Daca tot au avut disponibilitatea, increderea si intelepciunea sa ajunga la o solutie personalizata care reprezinta vointa lor de ce sa mai faca si alte demersuri?

Medierea in statistici

Acordurile mentionate mai sus nu fac obiectul niciunei statistici deoarece nu ajung in nicio instanta, asa cum nici acordurile autentificate de notari nu au fost cuprinse in statisticile de pana acum.

Pentru ce ne cramponam atat de mult de solutionarea prin mediere a litigiilor care sunt pe rolul instantei? Doar pentru ca cererea de chemare in judecata inseamna ca avem de-a face cu un conflict declarat? Sau pentru ca se presupune ca acele parti sunt dispuse sa isi rezolve situatia?

Daca ne gandim mai bine, acele parti deja au ales cum sa ajunga la solutie. Ca au facut-o fara sa stie de alternativa medierii este alta discutie.
In aceste conditii, nici nu este de mirare ca unii avocati nu ne vad cu ochi buni deoarece ei pot considera ca le furam clientii, chiar daca exista posibilitatea ca partile sa fie insotite de avocat in mediere.

Medierea este o activitate de interes public si social, sustinuta cu banii si timpul practicienilor acestei profesii liberale Continue reading “Medierea și actul de justiție” »

(Visited 24 times, 7 visits today)

Procedura de mediere

De cele mai multe ori medierea de fond este precedata de Contractul de pregatire a medierii, contract ivit intre mediator si partea solicitanta a medierii (initiatorul medierii este cel care doreste in prima faza medierea si o solutie amiabila mediata), contract ce obliga mediatorul sa pregateasca partile pentru mediere discutand oportunitatea medierii, avantajele medierii, precum si efectele medierii cu toate partile din conflict. Contractul de pregatire a medierii pregateste medierea, asa cum si titulatura o spune, si nu poate tine loc de Contract de Mediere. Discutiile prealabile ale mediatorului atat cu initiatorul medierii cat si cu persoana invitata la mediere sunt punctul de plecare in procedura de mediere. Pregatirea medierii este o etapa prealabila medierii propriu-zise.

Procesul de mediere a conflictului este cel in baza caruia se negociaza/se contracteaza / se convine / se agreeaza intelegerea redactata in Acordul de Mediere. Procesul de mediere se desfasoara in baza Contractului de Mediere – contract incheiat intre mediator si partile din conflict (asistate sau nu de avocati ori terte persoane) – indiferent de durata medierii ori de obiectul medierii. Fie ca este o mediere care dureaza 30 de minute, fie ca este o mediere care se desfasoara pe parcursul mai multor luni de zile, contractul de mediere este cel care pozitioneaza partile in raporturi de negociere a unor solutii ori pretentii de la o situatie conflictuala. Contractul de mediere este cel care demonstreaza ca partile sunt in perioada de negociere a unei solutii amiabile. Eventual, daca exista un proces pe rolul unei instante, fie civil fie penal, mediatorul poate intocmi un proces verbal in care consemneaza stadiul medierii – fara a oferi detalii ce tin de confidentialitatea procedurii – pentru judecatorul de caz, partile obtinand in baza procesului verbal intocmit de mediator un nou termen de judecata, acest lucru pentru ca medierea sa se desfasoare fara presiunea procesului judiciar, iar procesul judiciar sa stagneze atat timp cat intentia partilor este de a duce conflictul in zona amiabila si de a cauta impreuna cu mediatorul o solutie cat mai favorabila. Acest lucru luand in considerare si avantajele medierii unui litigiu pe rolul instantelor.

Contractul de Mediere deschide procedura de mediere si deci discutiile privind analiza si solutionarea conflictului cu toate partile, care decid si iau initiativa negocierii amiabile facilitata si asistata de mediator. Toate discutiile se desfasoara in temeiul Contractului de Mediere care rezuma oarecum si regulile medierii, reguli de dialog si negociere onesta, sincera, avand la baza principiile codului civil referitoare la contractarea de buna credinta si avand liberul consimtamant al partilor contractante. Continue reading “Procedura de mediere” »

(Visited 28 times, 10 visits today)

Dreptul la mediere

Medierea este o metoda de solutionare a litigiilor prin negocierea unei intelegeri; dreptul la mediere subzista in Legea Medierii si in dispozitiile din normele civile si penale cu privire la mediere.

Dreptul la mediere este dreptul fundamental al oricarui cetatean al Romaniei de a-si negocia o intelegere privata cu persoana cu care intra la un moment dat in conflict, sub asistenta si cu ajutorul mediatorului. Dreptul la mediere se naste odata cu ivirea conflictului si are la baza sa dreptul de dispozitie al persoanelor in conflict.

Un conflict administrativ nu implica dreptul la mediere, dar un conflict succesoral implica dreptul la mediere, aceasta in virtutea dreptului de dispozitie – de ordin general – dat partilor din acel conflict. Dreptul de a dispune in orice fel de un bun, de un drept ori de o obligatie implica dreptul la mediere, daca in momentul in care se activeaza dreptul de dispozitie se naste un dezacord, o neintelegere intre partile din acel raport juridic. Dreptul la mediere, fiind un drept al ambelor persoane din conflict deoarece ambele au si dreptul de dispozitie, este un drept care doreste restabilirea raportului social dezechilibrat, prin negocierea unui nou acord, unei noi intelegeri care sa puna capat dezacordului, neintelegerii. Dreptul la mediere urmareste extinctia starii conflictuale.

Dreptul la mediere are ca scop negocierea unei solutii voluntar-amiabile efective la un conflict pe cale sa se iveasca, ori deja ivit si materializat prin diverse acte sau fapte ale persoanelor dintr-un raport social.

Dreptul la mediere este, in fapt, dreptul fiecarei persoane dintr-un anume conflict la negocierea unei intelegeri. Fie ca divortam, fie ca impartim o succesiune, fie ca ne disputam obligatiile unui contract, fie ca am fost inselati ori furati, fie orice alt conflict, avem dreptul la mediere.

Dreptul la mediere implica posibilitatea negocierii sub asistenta si facilitarea mediatorului, deci cu ajutorul unei terte persoane, care mijloceste si modereaza procesul de negociere a intelegerii. De asemenea, dreptul la mediere implica posibilitatea discutiilor privind atat procesul de negociere, ca procedura, negocierea in sine, cat si solutia negocierii. Fara dreptul la negociere, nu poate exista dreptul la mediere. Medierea este o negociere moderata de un tert neutru specializat si autorizat sa faca acel lucru. Dreptul la mediere implica si conduce la respectarea regulilor si principiilor medierii.

In Romania, in vremurile comuniste, dreptul la negociere nu exista, cum nici dreptul la mediere nu exista. Insa, in vremurile dinainte de comunism, dreptul la negociere exista, si deci exista si dreptul la mediere, bineinteles nu sub aceasta denumire ori forma procedurala cum este medierea astazi legiferata in Romania. In comunism, nu se putea negocia, deci nu se putea media.

In 2014, se poate media si se mediaza conflicte civile, comerciale si penale; orice tip de disputa care implica drepturi asupra carora partile pot dispune in mod liber prin conventie. Continue reading “Dreptul la mediere” »

(Visited 20 times, 11 visits today)

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: Contact -Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

carti-de-vizita-mediator1
Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

Follow Mediator Bucuresti

aprilie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Articole recente