acord de mediere

Cat timp dureaza vacanța judecătorească

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care putem incercasolutionarea litigiilor prin mediere.

Probabil ca sugestia cu privire la mediere pare curioasa astazi, cand despre mediere nu se cunoaste foarte mult sau ceea ce se cunoaste este foarte putin si nesigur, dar, este bine de stiut, de exemplu, ca, in S.U.A., aproximativ 90% din cauzele civile sunt solutionate prin mediere si ca multe alte state europene tind spre aceasta performanta. De asemenea, este important de stiut ca medierea functioneaza in baza Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

In ce cauze se aplica medierea?

Incepand cu litigiile cu privire la continuarea casatoriei, litigiile intre profesionisti sau litigiile de natura penala, medierea se poate aplica in orice situatie in care sunt doua parti in disputa sau in care exista o victima si un agresor.

Cum functioneaza medierea?

Succesul medierii se bazeaza atat pe experienta mediatorului, cat si pe disponibilitatea partilor de a genera optiuni pentru situatia in discutie. Mediatorul este un facilitator, un profesionist instruit pentru a ajuta prin tehnici psiho-juridice sa deblocheze dialogul dintre parti, iar astfel sa le conduca la formula prin care sa gaseasca varianta reciproc avantajoasa de solutionare a conflictului. In cele mai multe situatii, odata gasita formula win-win in biroul mediatorului, se incheie un document numit Acord de Mediere fara sa mai fie nevoie de un proces in instanta. Chiar si in situatiile in care acordul de mediere este incheiat cu scopul de ajunge in fata unui judecator, solutia consemnata in acord devine o hotarare de expedient care va pune capat procesului sau, acolo unde este cazul, anchetei penale, tinandu-se cont de vointa partilor consemnata in document.

Care este primul pas? Continue reading “Cat timp dureaza vacanța judecătorească” »

(Visited 90 times, 52 visits today)

Consfințirea înțelegerii părților din acordul de mediere de către instanța de judecată, în lipsa consimțământului tuturor părților

Acordul de mediere este înscrisul sub semnătură privată încheiat de părți în fața mediatorului, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, prin care se soluționează pe calea amiabilă a medierii un litigiu între părți, nededus spre soluționare instanței de judecată (deși medierea poate avea loc și în cazul unui litigiu aflat pe rolul instanței, conform art. 61 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator) și având ca obiect, potrivit art. 601, coroborat cu art. 64 alin. (1) și 67 alin. (1), (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, conflicte în materie civilă sau penală, cuprinzând următoarele domenii:
protecţia consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

– continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor, orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii;

posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

– litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

– litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la 1.013-1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Continue reading “Consfințirea înțelegerii părților din acordul de mediere de către instanța de judecată, în lipsa consimțământului tuturor părților” »

(Visited 81 times, 39 visits today)

Managementul defectuos al medierii

Rezumat

Medierea este o soluţie elegantă, legală, de recomandat în a soluţiona diverse litigii juridice, printre care desfacerea căsătoriei din care au rezultat sau nu copii ocupă un loc important. Rostul şi rolul medierii apare ca evident mai ales atunci când mediatorii au înţeles cu ce se ocupă şi când rigoarea profesională îi îndeamnă să “medieze” corespunzător toate „capetele de cerere”, pe care să le și consemneze în acordul de mediere. Altfel, acordul, deşi în „discuţiile libere” din faţa mediatorului, la cafeaua oferită din partea casei, viza toate problemele specifice respectivului litigiu, trebuie să fie completat ulterior, cu consecinţa pierderii de timp şi unii mediatori îşi dovedesc diletantismul, punând într-o postură delicată şi instanţa, prin intermediul grefierului copy-paste.

I. Medierea în cadrul litigiilor de familie. Reglementare legală, limite de soluţionare ale litigiilor care vizează medierile din materia dreptului familiei.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Conform art. 1 alin. 2 din Lege,medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptăsă faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Fiind, în esenţă, o cale facultativă de soluţionare a unui conflict/diferend juridic, evident că apelează la ea persoanele care apreciază că e mult mai facil să tranşeze o problemă prin negociere în faţa unui profesionist, care are cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile necesare în a desfăşura o activitate în interes public, la finalul căreia toată lumea are de câştigat. S-a încercat, aşa cum este desigur cunoscut, ca şedinţa de informare privind avantajele medierii să fie impusă, sub sancţiunea respingerii acţiunii judecătoreşti depuse fără parcurgerea sa, încercarea legiuitorului fiind sortită la scurt timp eşecului, după decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014[1]. În acest moment se încearcă modificarea Legii medierii pentru a fi pusă în acord cu prevederile deciziei CCR, dar şi pentru a se mai modifica, pe ici, pe acolo, prin punctele esenţiale, unele prevederi din legea mult prea des modificată de la data adoptării sale, ca o dovadă aprofesionalismului celor chemaţi să propună soluţiile legislative optimeîn reglementarea problematicii legale a medierii.

Potrivit art. 2 alin. 4 din Legea medierii, nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii,nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.Asupra acestui articol m-am aplecat cu atenţie atunci când am încercat să demonstrez faptul că este nul absolut/vădit ilegal acordul de mediere prin care se tăgăduieşte paternitatea[2], chiar dacă acesta este “aparent validat” de instanţa de judecată. Articolul publicat mi-a adus multe laude din partea unora dintre mediatoriijurişti sau nejurişti care au înţeles şi respectă, în activitatea practică, limitele legale ale medierii stabilite chiar de Legea nr. 196/2006 şi mulţumiri condescendente din partea unora dintre „actorii” implicaţi în această “inginerie juridică”, care ar fi putut înţelege, din capul locului, cu onestitate şi asumarea erorii evidente comise, că demersul meu e unul principial, făcut cu bună-credinţă, dorind să se prevină, pe viitor, încheierea de acorduri de mediere nule absolut.

Articolul de faţă se referă la acordurile de mediere prin care se soluţionează litigii din materia dreptului familiei. Legea nr. 192 din 2006 a acordat o atenţie specială acestui subiect, plasându-l în cap. IV, Secţiunea 1 din lege, intitulată dispoziţii speciale privind conflictele de familie.

Conform art. 64 alin. 1 din lege, pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la: Continue reading “Managementul defectuos al medierii” »

(Visited 44 times, 21 visits today)

Am nevoie de avocat la mediere?

Cînd avem o problema de ordin juridic, imediat gîndul ne duce la un avocat care să ne apere interesele prin isteţimea sa, prin elocvenţa sa în sala de judecată sau abilitatea de a găsi articole de lege care ne sînt favorabile şi căi de atac specifice, prin utilizarea eficientă a înscrisurilor şi colaborarea cu alte instituţii, cum ar fi Poliţia, Parchetul, IML etc. În ultimii ani, însă, procedura extrajudiciară numită mediere vine să completeze posibilităţile de soluţionare juridică cu o metodă amiabilă.
Am nevoie de avocat la mediere?
Deşi legea nu obligă, în majoritatea cazurilor este recomandat să apelaţi la un avocat pentru următoarele motive:
1. A vă clarifica în legatură cu corectitudinea pretenţiilor dumneavoastră. Este posibil să vă doriţi mai mult decît stabileşte legea sau, dimpotrivă, să vă doriţi mai puţin decît aţi avea dreptul. Acest lucru poate fi clarificat numai de un specialist în domeniu.
2. Vă poate ajuta la negocieri şi discuţii în situaţia în care nu aveţi abilităţile şi cunoştinţele necesare.
3. Oferă consilierea juridică pe tot parcursul şedinţelor de mediere.
4. Vă poate ajuta la verificarea textului final al Acordului de Mediere, astfel încît să nu conţină vreo greşeală sau vreo lipsă.
5. La final, după semnarea Acordului de Mediere în care aţi scris cum se finalizează conflictul, dacă este cazul, avocatul vă poate depune actele la autorităţile competente.
Prin autoritatea morală şi tehnicile de comunicare pe care le utilizează, mediatorul pune obiectul disputei într-o perspectivă emoţională şi potenţează fiecare pas către înţelegerea celuilalt, păstrînd echidistanţa, care imprimă respect şi încredere. Astfel, departe de sălile de judecată, se poate soluţiona conflictul într-un timp foarte scurt (una sau mai multe şedinţe de mediere), stabilite de comun acord cu părţile implicate în conflict. Colaborarea cu avocaţii părţilor este foarte utilă şi creativă, atît timp cît fiecare vine cu contribuţia lui de suport pentru ca drumul pînă la soluţionare să fie cît mai scurt.

Sursa:http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=cititori&s_id=140473

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu

(Visited 26 times, 15 visits today)

Mediere în faza executării silite

Faptul ca medierea nu (mai) este obligatorie nu înseamna, însa, ca nu este în continuare posibila si ca utilizarea sa nu ar putea fi avantajoasa pentru partile implicate într-o situatie conflictuala.

Astfel, pe lânga avantajele încheierii unei tranzactii în general, pe care le vom trece în revista în sectiunea urmatoare, medierea beneficiaza de avantajul implicarii mediatorului. În mod ideal, acesta ar trebui sa fie un excelent negociator, capabil sa ghideze în mod constructiv discutiile dintre partile în conflict, sa identifice si sa valorifice aspectele esentiale si negociabile, un bun comunicator, pentru a facilita exprimarea constructiva, dar si un bun „contract drafter“, pentru a pune termenii acordului pe hârtie în mod corect, clar si eficient.

Avantajele creditorului

Cel mai evident avantaj pe care creditorul îl poate obtine prin încheierea unui acord atent negociat si redactat este ca debitorul îsi asuma voluntar executarea obligatiei, cu termene si surse concrete de acoperire. Astfel, sporeste probabilitatea de a obtine rezultatul scontat de creditor.

Chiar în ipoteza în care debitorul nu ar respecta acordul, încheierea acestuia reprezinta o recunoastere a obligatiei. În plus, acordul încheiat în forma autentica, este la rândul sau, titlu executoriu si poate fi pus în executare silita.

Avantajele debitorului

Dintre avantajele debitorului mentionam posibilitatea de a negocia o modalitate fezabila de îndeplinire a obligatiei, care sa îi afecteze cât mai putin activitatea. În acest scop, debitorul ar putea apela inclusiv la surse externe, cum ar fi un împrumut, si poate fixa cu creditorul un calendar de executare. De asemenea, un avantaj important îl reprezinta evitarea insolventei. La capitolul avantaje nu trebuie ignorat nici cel al diminuarii cheltuielilor de executare. E adevarat, creditorul le achita în avans, însa le va recupera într-un final, cel putin teoretic, tot de la debitor.

Când medierea e mai eficienta decât executarea silita clasica Continue reading “Mediere în faza executării silite” »

(Visited 44 times, 20 visits today)

REPREZENTARE PRIN AVOCAT LA MEDIERE

Am constatat multe contradicții de opinie în randul colegilor mei în legătură cu tipul de mandat pe care trebuie să îl dețină un avocat pentru a-și putea reprezenta clienții în cadrul procedurii medierii. Eu însămi am finalizat masterul in mediere cu o serie de cunoștințe asumate ca atare, la acel moment nefiind în măsură să-mi pun prea multe întrebări. Le-am înghițit ca atare, ca pe pastile, fără a le digera, însă practica m-a pus în situația de a încerca să-mi lămuresc o parte dintre aceste lucruri. Unul dintre ele se referă exact la această reprezentare sau, mai bine zis, la forma, cuprinsul și întinderea mandatului de reprezentare.
Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, amintește în două rânduri despre posibilitatea părților de a fi reprezentate în cadrul procedurii de mediere, referindu-se la situația semnării contractului de mediere, respectiv la reprezentarea în cursul medierii propriu-zise. Mai jos sunt extrase din lege prevederile amintite:
Art. 47 alin. (2) – Părţile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condiţiile legii, pentru a încheia contractul de mediere.
Art. 52 alin. (2) – În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii.
Contradicția pe care am constatat-o se referă la termenul de „procură specială”, așa că am considerat că ar fi un subiect de interes. Evident, este doar o opinie, pe care am încercat să o argumentez în baza prevederilor legale care sunt aplicabile cu referire la reprezentare.
Noul Cod Civil se referă la reprezentare stabilind prin art. 1295 că“puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecatorească, după caz.” De asemenea, art. 1301 prevede că împuternicirea nu produce efecte decât dacă este dată cu respectarea formelor cerute de lege pentru încheierea valabilă a contractului pe care reprezentantul urmează să îl încheie.”

Cu privire la persoanele care nu au calitatea de avocat, lucrurile sunt clare. Art 84 din Noul Cod de Procedură Civilă prevede la alin. 1 căîmputernicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește cu înscris autentic.”
În sens larg, înscrisul autentic este orice înscris al cărui conţinut este indiscutabil. În sens juridic, înscrisul autentic este acela făcut de funcţionarul public, notarul public sau alt agent instrumentator competent în formele și limitele atribuţiilor prevăzute de lege.
Deci pentru a proba calitatea de reprezentant al părții, aceste persoane (rude, prieteni etc.) trebuie să dețină o procură notarială, iar dacă este vorba despre acte de dispoziție, procura notarială trebuie să fie specială. Voi încerca să explic mai jos care este diferența dintre o procură generală și una specială, așa cum o înțeleg eu.
Art. 2012 din Noul Cod Civil, referindu-se la “Puterea de reprezentare”, prevede că: Continue reading “REPREZENTARE PRIN AVOCAT LA MEDIERE” »
(Visited 291 times, 176 visits today)

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: Contact -Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

carti-de-vizita-mediator1
Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

Follow Mediator Bucuresti

mai, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Articole recente