Noul Cod al insolventei 2013

Noul Cod al insolventei a fost aprobat miercuri in sedinta de Guvern, se arata intr-un comunicat al Executivului remis redactiei. Noile reglementari au fost adoptate ca ordonanta de urgenta si nu ca proiect de lege, forma in care au fost lansate in dezbatere publica de Ministerul Justitiei.

Guvernul a adoptat miercuri ordonanta de urgenta privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Noile dispozitii privind insolventa au fost lansate in dezbatere publica de Ministerul Justitie sub forma unui proiect de lege si au fost incluse pe agenda sedintei de Guvern tot ca proiect de lege. Insa Executivul a adoptat Noul Cod al Insolventei prin ordonanta de urgenta, se arata in comunicatul remis redactiei dupa finalul sedintei, ceea ce inseamna ca actul normativ se aplica de indata ce va fi publicat in Monitorul Oficial.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri ca prin Noul Cod al Insolventei vrea sa transmita firmelor un semnal foarte clar.

“Cei care intra in insolventa doar ca sa nu-si plateasca taxe la stat, aceia se duc direct in faliment, nu ii mai protejam. Cei care au probleme, sigur ca da, asa cum se intampla in toate tarile civilizate, ii ajutam sa se restructureze. Vreau prin acest cod sa combatem fenomenul evaziunii fiscale, prin aşa-zise programe de insolventa”, a precizat oficialul.

Proiectul noii legi a insolventei a fost lansat in dezbatere publica la inceputul lunii septembrie de Ministerul Justitiei. Principala noutate adusa de reglementarile propuse se refera la faptul ca debitorii ar putea cere intrarea in insolventa doar daca au o datorie mai mare de 40.000 de lei. De asemenea, proiectul de act normativ prevede si o serie de masuri pentru asigurarea echilibrului intre interesele creditorilor si ale debitorului.

In plus, proiectul include intr-un singur act normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere, a precizat, recent, Ministerul Justitiei.

De asemenea, in varianta propusa de Ministerul Justitiei sunt reglementate instrumentele de prevenire a insolventei si anume mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

Mai exact, mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla”, mentioneaza proiectul de act normativ.

In ceea ce priveste cel de al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, se arata in proiect. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de acoperire a creantelor creditorilor impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.

Cum se va asigura echilibrului intereselor creditorilor si debitorului?

Proiectul noii legi a insolventei vine sa asigure echilibrul intereselor creditorilor si debitorului in procedura, a explicat, recent, Ministerul Justitiei.

Concret, se egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

In plus, daca in forma actuala a legii era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin proiect se propune instituirea unei valori-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

Cu alte cuvinte, debitorul ar putea cere insolventa doar daca are datorii mai mari de 40.000 lei.

“Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat”, se arata in dispozitiile propuse de Ministerul Justitiei.

Totodata, documentul introduce ideea acordarii unui termen pentru plata creantei creditorului declansator – pana la ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

In acelasi timp, pentru a imbunatati sansele de reorganizare in avantajul atat al debitorului, cat si al creditorilor, proiectul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie.

“Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire”, precizeaza sursa citata.

Astfel, aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

Tot pentru a asigura echilibrul intereselor creditorilor, proiectul de act normativ face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori.

Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, dispozitiile propuse introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masa credala:

  • in cazul in care sunt cinci categorii, planul se considera acceptat daca cel putin trei dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, accepta planul cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul;
  • in cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul;
  • in cazul in care sunt doua sau patru categorii, planul se considera acceptat in cazul in care este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.

Cum va fi eficientizata procedura insolventei?

Pe langa asigurarea echilibrului intereselor creditorilor si debitorului, Ministerul Justitiei si-a propus prin proiectul de act normativ sa eficientizeze procedura insolventei, care sa conduca, implicit, la reducerea duratei procedurii si la cresterea gradului de recuperare a creantelor.

Pentru a eficientiza procedura insolventei, reglementarile propuse introduc noutati in ceea ce priveste termenul in actiunile incidentale.

Astfel, actiunile incidentale (fond si apel) se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

  • termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicare,
  • raspunsul la intampinare nu este obligatoriu,
  • iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

De asemenea, potrivit documentului, se inlocuieste termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care ii va permite judecatorului sindic sa gestioneze mai eficient dosarul de insolventa, nefiind necesara organizarea unor sedinte publice de judecata daca nu exista cereri in procedura contencioasa sau necontencioasa, dar facand posibila dispunerea de masuri in sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

In plus, se introduce posibilitatea judecatorului sindic de a debloca anumite situatii, atunci cand creditorii nu sunt activi in procedura. Concret, daca nu se poate lua o hotarare in adunarea sau in comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanta in vederea pronuntarii unei hotarari;

In acelasi, timp, documentul prevede expres obligatia judecatorului sindic de a se pronunta asupra viabilitatii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori si aprobat de adunarea creditorilor.

Dispozitiile propuse de Ministerul Justitiei propun si eficientizarea activitatii comitetului creditorilor. Mai exact, intrunirile acestuia urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, ca in legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

“Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dupa caz sau  la cererea oricarui membru al Comitetului Creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului ?i confirmarea primirii acestuia”, precizeaza proiectul de act normativ.

In acelasi timp, documentul introduce prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing si a creantelor provenite din contracte de leasing.

In plus, pentru asigurarea protectiei creditorilor si transparentei procedurii, vanzarea activelor urmeaza sa se efectueze conform unui regulament de vanzare, aprobat de creditori.

Proiectul noii legi a insolventei poate fi consultat aici.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34292/Noul-Cod-al-Insolventei-a-fost-aprobat-miercuri-de-Guvern.html#axzz2gdLUzBUo

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: Contact -Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

carti-de-vizita-mediator1
Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.
Follow Mediator Bucuresti
septembrie 2014
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI