Arhiva lunară: aprilie 2014

Tabloul Mediatorilor Bucuresti

Toţi mediatorii autorizaţi se regăsesc pe Tabloul Mediatorilor întocmit de catre Consiliul de Mediere. Întocmirea unui tablou (lista detaliată) cu profesioniştii care exercită profesia de mediator are rolul de a certifica faptul că aceştia dispun de o pregătire profesională corespunzătoare atestată de către organismul autonom care coordonează activitatea de mediere în România. După modelul altor profesii liberale (vezi tabloul avocatilor), tabloul mediatorilor vine în sprijinul potenţialilor beneficiari ai serviciului de mediere, dându‑le posibilitatea acestora să îşi aleagă mediatorul care le corespunde. Potenţialul client este cel care îşi va alege mediatorul ghidându‑se dupa menţiunile consemnate pe tablou. Mediatorul nu poate fi niciodată impus părţilor, acestea având facultatea de a‑şi alege liber mediatorul. De aceea, tabloul mediatorilor se dovedeşte un instrument util în cunoaşterea mediatorilor dintr‑o anumită zonă şi pentru alegerea unui mediator care în viziunea beneficiarilor serviciului de mediere se pliază pe un anumit conflict.

Pentru a se da un caracter instituţional profesiei de mediator, tabloul este publicat în Monitorul Oficial al României, publicaţia oficială a statului român.

Întocmirea tabloului revine în sarcina Consiliului de Mediere care după autorizarea mediatorilor, certifica pregătirea profesională a acestora prin trecerea lor pe tablou. După publicarea în Monitorul Oficial, acesta se pune la dispoziţia tuturor persoanelor interesate la sediul Consiliului de Mediere, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia. Prezenta acestuia la sediul unor institutii importante constituie un catalizator de promovare a medierii, aratând importanţa pe care legiuitorul o acordă instituţiei medierii.

Consiliul de Mediere are obligaţia impusă prin lege de a actualiza periodic cuprinsul tabloului mediatorilor, ţinând astfel publicul informat cu privire la noile autorizări sau retrageri ale mediatorilor. Numărul actualizărilor anuale ale tabloului nu este precizat putând fi facute oricâte actualizări sunt necesare. Totuşi, este obligatorie cel puţin o actualizare anuală. În aceeşi măsură, mediatorii autorizaţi sunt obligaţi să comunice Consiliului de Mediere orice modificare intervenită în menţiunile cuprinse în tablou pentru ca cei interesaţi să fie informaţi cu privire la modificările survenite.

Consiliul de Mediere are obligaţia de a publica anual în Monitorul Oficial, Partea I tabloul mediatorilor reactualizat, la fel cum se procedează şi în cazul altor profesii liberale.

Tabloul mediatorilor cuprinde conform prevederilor articolului 12 alin. 2 din legea nr. 192/2006 urmatoarele date:  Continue reading “Tabloul Mediatorilor Bucuresti” »

Mediere in raporturile de munca

mediere 1Mediatorul reprezinta profesionistul care gestioneaza situatiile conflictuale indiferent de zona unde acestea se nasc.
Dreptul muncii genereaza o paleta variata de dispute care se pot stinge prin mediere, dispute intre marile entitati, sindicate versus patronate, dar si entitatile individuale (angajat versus angajat si angajat versus angajator).
Disputa reprezinta, fundamental, o incompatibilitate la nivel de relatie creata intre partile implicate, deficienta generata de insuficienta resurselor si de opinii diferite bazate permanent pe o suma de factori ce activeaza reactii inadecvate, parazitand comunicarea constructiva.
Plecand de la premiza expusa anterior, mediatorul devine catalizatorul reactiei, indrumand participantii la disputa prin toate etapele acesteia, consumand resursele generatoare de conflict.
Conflictele de munca raman in tiparul expus, avand izvoarele in cumulul de perceptii ce se inmagazineaza de ambele parti si care genereaza situatii tensionate prin lipsa satisfactiilor reciproce.
Astfel, mediatorul poate asigura gestionarea eficienta a unei negocieri contractuale dintre angajat si angajator, intelegerea identificata in mediere concretizandu-se intr-un act aditional la contractul de munca si poate realiza un cadru optim in care reprezentantii a doua entitati (sindicate – patronate) pot concretiza un plan de restructurare sau de reorganizare ce imbraca forma unui acord de mediere.
Medierea reprezinta modalitatea alternativa de solutionare a unei dispute prin care partile aflate intr-un conflict isi pot identifica solutiile proprii, in prezenta facilitatorului care se regaseste in persoana mediatorului, in conditii de deplina confidentialitate.
Avantajele imediate ale procedurii de mediere sunt reprezentate de: Continue reading “Mediere in raporturile de munca” »

Neintelegeri cu colegii la locul de munca ?

mediere 2Majoritatea angajatilor lucreaza cu tipuri variate de colegi care au interese, sarcini si valori diferite. E normal ca aceste diferente sa genereze, mai devreme sau mai tarziu, conflicte intre angajati. Despre conflicte, gestionarea lor si modalitati de colaborare eficienta cu colegii dificili a explicat mai multe psihoterapeutul Lena Rusti.

Care e cea mai buna modalitate de rezolvare a conflictelor intre colegi?

Cand apar probleme, incearca sa vezi daca poti rezolva lucrurile. Unii oameni sunt nesuferiti, dar pot sa se schimbe. O persoana foarte anxioasa poate fi vazuta ca extrem de aroganta, pentru ca isi pastreaza un spatiu de siguranta si nu vine catre ceilalti, interactioneaza selectiv.

Atunci cand iti comunici nemultumirea, incearca sa nu o faci defensiv (ironic, agresiv, in public), ci prezint-o in termeni de solutii de lucru la care puteti amandoi apela pentru a ajunge la un rezultat pozitiv pentru toti cei implicati.

Cum sa-i spui unui coleg ca te deranjeaza? Continue reading “Neintelegeri cu colegii la locul de munca ?” »

Tranzacția judiciară în NCC și NCPC

Prezentul material trateaza institutia juridica a tranzactiei judiciare, asa cum a fost legiferata atat in normele dreptului civil cat si ale celui procesual civil.

Reglementarea Tranzactiei in dreptul material (art. 2267-2278 NCC):

Definitia: Tranzactia reprezinta contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta (art. 2267 NCC).

Se remarca o actualizare (completare) a definitiei fata de reglementarea anterioara (art. 1704 C.civ), doctrina evidentiind la acea vreme caracterul esential al tranzactiei, anume ca, prin ea, partile isi fac una alteia sacrificii reciproce, renuntand la anumite drepturi sau stipuland chiar prestatii noi, in schimbul unor renuntari facute de partea cealalata. S-a retinut ca reciprocitatea concesiunilor este esentiala pentru a diferentia tranzactia de simpla achiesare, reprezentand o recunoastere neconditionata a pretentiilor formulate in justitie. Particularitatea tranzactiei o constituie reciprocitatea cesiunilor dintre parti, fara a interesa daca respectivele cesiuni au valoare echivalenta[1].

Conditiile prealabile pentru a putea tranzactiona: plecandu-se de la definitia NCC s-au identificat trei conditii prealabile, a caror existenta cumulativa este reclamata pentru existenta tranzactiei: Continue reading “Tranzacția judiciară în NCC și NCPC” »

Ce forta juridica are acordul de mediere ?

mediere 1Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Acesta însemnând un contract între doua sau mai multe părţi ce îşi exprimă în mod liber voinţa si dorinţele.

Părţile sunt libere să aleagă cum vor să remedieze probleme dintre ele, nici o parte nu poate fi forţată să accepte o soluţie ce nu i se pare viabilă, chiar dacă soluţia provine de la mediator. Orice soluţie găsită de părţi împreuna cu mediatorul trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a lor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce acele efecte juridice pe care părţile şi le doresc.

Voinţa părţilor primează în orice moment în cadrul procesului de mediere.

Un acord de mediere poate fi Continue reading “Ce forta juridica are acordul de mediere ?” »

PUNEREA ÎN EXECUTARE A UNEI HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI

Hotărârârile  instanţei penale devin executorii la data când au rămas definitive. Hotărârile nedefinitivesunt executorii atunci când legea dispune aceasta.

 Hotărârile primei instanţe rămân definitive:

  1. la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă apelului şi nici recursului;
  2. la data expirării termenului de apel:
    – când nu s-a declarat apel în termen;
    – când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului;
    a. la data retragerii apelului, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel;
    b. la data expirării termenului de recurs în cazul hotărârilor nesupuse apelului sau dacă apelul a fost respins
    i.  când nu s-a declarat recurs în termen;
    ii. când recursul declarat a fost retras înăuntrul termenului;
    c. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct.4, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;
    d. la data pronunţării hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct.4.

Hotărârile instanţei de apel rămân definitive: Continue reading “PUNEREA ÎN EXECUTARE A UNEI HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI” »

Ce este medierea ?

mediere 1Nu de puține ori am auzit vorbindu-se despre mediere ca despre o nouă profesie juridică, precum și despre necesitatea studiilor juridice pentru mediator și, de aceea, consider oportun a da câteva explicații legate de aceste aspecte.

Confuzia cu privire la caracterul juridic al medierii poate porni din faptul că medierea este o profesie liberală prin care se urmărește soluționarea conflictelor, inclusiv a celor ce vor ajunge sau au ajuns deja în fața instanței de judecată. Medierea, fără a fi un substitut al avocaturii, reprezintă o cale alternativă la instanța de judecată care aduce soluții pentru cei aflați în conflict fără a folosi instrumente juridice.

Astfel, și în instanță și în procesul de mediere se urmărește soluționarea unui conflict, însă tehnicile sunt extrem de diferite, cea mai vizibilă dintre diferențe fiind aceea că, în mediere, părțile decid dacă și cum se vor înțelege, în timp ce, în instanță, judecătorul caută și pronunță soluția. În instanța contează faptele, adică ceea ce poate fi probat, în timp ce în mediere contează omul, adică sentimentele, trăirile și dorințele sale. În instanță există termene, în mediere întâlnirile se stabilesc în funcție de dorințele și disponibilitatea părților.

În instanță există căi de atac, în mediere nu, deoarece avem de a face cu înțelegeri agreate de toate părțile și nu impuse de către o parte sau de către mediator celeilalte/celoralte părți. În instanță intri într-un sistem cu proceduri pe care, dacă nu le respecți, poți pierde procesul încă dinainte de a fi expusă povestea ta, în mediere nu trebuie prezentate probe, nu trebuie respectate proceduri pentru că, în mediere, nu există cuvântul “trebuie”, având în vedere că nimic nu se impune. În mediere se poate: Continue reading “Ce este medierea ?” »

Care sunt avantajele medierii ?

mediere 3Medierea este mai puţin stresantă şi costisitoare decât abordarea căii litigioase, cale tradiţională de soluţionare a conflictelor în societatea românească. Bazându‑se pe principiul „ win‑win ”, medierea nu transformă niciuna dintre părţi în învins sau învingător, toţi cei implicaţi având doar de câştigat din mediere.

Medierea în special şi ADR‑ul în general, oferă justiţiabilului posibilitatea de a renunţa la alternativa judecăţii, acesta alegând benevol modalitatea mult mai rapidă şi mai elegantă de a‑şi rezolva problema, lucru ce duce firesc la degrevarea instanţelor de cauze şi la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie. Medierea sau oricare altă formă alternativă de soluţionare, sunt răspunsuri necesare la problemele societăţii moderne. Cei care au apelat odată la metodele ADR, într‑un procent covârşitor, sunt dispuşi să mai apeleze şi în viitor. Pornind de la aceste certitudini putem spera ca ADR‑ul romanesc (in principal medierea) va fi un proiect încununat de succes. Aşa cum este peste tot în lume 

Într‑o societate în care relaţiile personale şi profesionale se desfăşoară contra cronometru, apariţia conflictelor devine o realitate, iar abordarea acestora trebuie să renunţe la stabilirea unui învins şi a unui învingător. Soluţiile găsite trebuie să se bazeze pe principiul contrabalansării intereselor părţilor implicate, iar medierea este una dintre soluţiile care generează opţiuni pentru o situaţie mutual avantajoasă.

Din cauza ritmului alert al modului de interacţiune, persoanele nu pot deţine întotdeauna controlul asupra procesului de relaţionare şi de cele mai multe ori există riscul apariţiei unor situaţii conflictuale, în care comunicarea nu mai are rezultatele aşteptate. Preocuparea pentru stabilirea unor criterii de echilibrare a câştigurilor şi a pierderilor trebuie să depăşească bariera propriilor interese. De aceea medierea, ca şi metodă de rezolvare alternativă a disputelor oferă posibilitatea introducerii în conflict a unei persoane terţe, neutre şi imparţiale care trasează liniile generale, în încercarea de a se identifica o soluţie. Mediatorul, ca şi facilitator al discuţiilor, are rolul de a aduce în centrul negocierilor dezideratele părţilor astfel încât să încurajeze conturarea unui acord între cei implicaţi.

Caracteristicile economice şi sociale din România nu sunt Continue reading “Care sunt avantajele medierii ?” »

Mostenirile in pericol. Reglementare europeana care schimba regulile in cazul succesiunii

Din august 2015, regimul succesiunilor in cele 28 de tari ale Uniunii Europene va fi revolutionat, in virtutea unui regulament al Parlamentului si Consiliului UE din iulie 2012. Regulamentul 650/2012 prevede ca in oricare caz de deces al unui cetatean al Uniunii Europene, reglementarile care incadreaza succesiunea sa fie cele ale statului in care cetateanul respectiv isi avea resedinta obisnuita, si nu cele ale tarii sale de origine. Aceasta masura se va aplica pentru toate bunurile defunctului.

In prezent, exista un numar de aproximativ 13 milioane de cetateni care traiesc intr-o alta tara a Uniunii decat cea de origine. Acestora li se adauga 21 milioane de straini care locuiesc in statele membre UE (marocani, algerieni, tunisieni, turci, israelieni, americani, rusi etc.). In aceste conditii, anual in Europa se desfasoara mai mult de 450.000 de succesiuni internationale. Pentru astfel de cazuri, fiecare tara are reglementarea proprie.

Regulamentul european priveste atat competenta, cat si legea aplicabila in cazul succesiunilor, stabilind pe de o parte ca instantele competente sa hotarasca cu privire la succesiune sunt cele din statul membru in care persoana isi avea resedinta obisnuita; pe de alta parte, aceeasi conditie este valabila si pentru legea aplicabila succesiunii. Exista si exceptii, in cazul in care se stipuleaza, prin testament, preferinta pentru legea tarii al carei cetatean este persoana decedata.

Intrucat regulamentul european priveste toate bunurile, pentru o succesiune in care sunt in cauza bunuri situate in mai multe tari, o persoana are dinainte de ales intre legea tarii in care este situat bunul respectiv sau legea tarii de resedinta. Aceasta posibilitate a cauzat rumoare in Franta, unul dintre cele mai importante state de drept latin. Motivul este ca, in logica posibilitatilor pe care le ofera legea europeana, regulile de succesiune vor fi bulversate, iar „pericolul” se abate in special peste rezerva succesorala (ereditara). Continue reading “Mostenirile in pericol. Reglementare europeana care schimba regulile in cazul succesiunii” »

Cererea de chemare in judecata in Noul Cod de Procedura Civila

mediere 1Posibilitatea persoanei de a-si valorifica drepturile ori interesele legitime prin concursul Justitiei se realizeaza printr-o cerere adresata instantei de judecata – cererea de chemare in judecata. Incepand cu 15 februarie, data de intrare in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, anumite aspecte referitoare la acest document, precum si la procedura de regularizare a cererii au fost modificate. Desi au trecut aproape 3 luni de la intrarea in vigoare a noilor dispozitii in domeniu, controversele nu au incetat sa apara in mediul juridic romanesc, justitiabilii intalnind numeroase probleme in practica.

Noul Cod de Procedura Civila a intrat in vigoare in 15 februarie 2013, dupa aproape un an de zile de amanari determinate, potrivit autoritatilor, de lipsa fondurilor pentru implementarea noilor prevederi la nivelul instantelor din Romania. Intrarea in vigoare nu a rezolvat, insa, in totalitate problemele mediului juridic caci, odata puse in aplicare, modificarile au dat nastere dificultatilor si controverselor.

Una dintre cele mai importante modificari aduse de Noul Cod de Procedura Civila se refera la procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata, aspect sesizat si de Aniela Ionescu Badita, Avocat Partener SCA Badita & Pop.

“Noul Cod de Procedura Civila aduce o serie de modificari fata de vechiul cod, stabilind un cadru mult mai bine conturat al continutului cererii introductive, aspect care se oglindeste si in procedura regularizarii cererii de chemare in judecata”, a precizat Aniela Badita, la solicitarea AvocatNet.ro.

~ Care este continutul obligatoriu al cererii de chemare in judecata? Continue reading “Cererea de chemare in judecata in Noul Cod de Procedura Civila” »

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: Contact -Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

carti-de-vizita-mediator1
Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

Follow Mediator Bucuresti

aprilie, 2014
L Ma Mi J V S D
« Mar   Mai »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Articole recente