Aceste aspecte stabilite de judecatorii ICCJ se regasesc in Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, care a aparut inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 406 din 9 iunie. Decizia este obligatorie pentru toate instantele de la momentul publicarii.

Curtea a gasit ca incheierea unui acord de mediere intre parti este o cauza speciala de inlaturare a raspunderii penale, fiind distincta de impacare. Iar incheierea unui astfel de act poate interveni oricand in timpul unui proces penal, conform documentului mentionat.

Codul penal prevede ca, in afara de incheierea acordului de mediere, inlaturarea raspunderii penale se poate produce prin retragerea plangerii prealabile sau prin impacare. In latura penala a procesului, asa cum se arata in Legea medierii, dispozitiile referitoare la mediere sunt aplicabile doar in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea parţilor inlatura raspunderea penala. (Printre infractiunile de acest fel se numara, de exemplu, vatamarea corporala din culpa, hartuirea sexuala, violarea de domiciliu, violarea vietii private, furtul sau inselaciunea.)

„Din prezentarea celor doua cauze distincte de inlaturare a raspunderii penale, respectiv retragerea plangerii prealabile si impacarea, rezulta ca sfera infractiunilor care intra sub incidenta acestor doua institutii este diferita, asa incat medierea nu poate fi considerata o modalitate a impacarii, ci este o cauza sui-generis, care inlatura raspunderea penala, reglementata prin Legea nr. 192/2006, si care opereaza atat cu privire la categoria infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala, cat si referitor la cealalta categorie a infractiunilor, pentru care impacarea inlatura raspunderea penala. (…) Incheierea unui acord de mediere se diferentiaza de impacare prin faptul ca poate interveni si numai in ceea ce priveste latura penala a procesului penal, in timp ce impacarea este conditionata atat de stingerea actiunii penale, cat si de stingerea actiunii civile, precum si de faptul ca ea trebuie sa fie totala si neconditionata. De asemenea, incheierea unui acord de mediere este diferita si de cealalta cauza care inlatura raspunderea penala, si anume retragerea plangerii prealabile, prin aceea ca dupa realizarea acordului nu se mai poate formula plangere prealabila chiar daca termenul nu a expirat, spre deosebire de situatia unei impacari inainte de formularea unei plangeri penale prealabile”, explica judecatorii.

Pe deasupra, avand in vedere ca incheierea acordului de mediere este o cauza speciala de inlaturare a raspunderii penale, mai arata Curtea, aceasta procedura poate fi facuta in orice moment al procesului penal si nu este conditionata de termenul pana la care poate interveni impacarea (adica pana la citirea actului de sesizare).

„(…) Se observa ca, pornind de la natura distincta a incheierii unui acord de mediere in conditiile legii, o asemenea procedura se poate desfasura in tot cursul procesului penal, nefiind conditionata de dispozitiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, potrivit carora impacarea poate interveni doar pana la citirea actului de sesizare.

Asa cum s-a aratat anterior, (…) procedura de mediere se poate desfasura chiar inaintea inceperii procesului penal, ceea ce o distinge de impacare si retragerea plangerii prealabile. De asemenea, (…) in cazul in care medierea cu privire la latura penala a cauzei se desfasoara dupa inceperea procesului penal, urmarirea penala sau, dupa caz, judecata se poate suspenda, in temeiul prezentarii de catre parti a contractului de mediere.

In ceea ce priveste termenul pana la care medierea poate interveni cu privire la latura penala a cauzei, cum textul nu face nicio distinctie cu privire la vreun anumit stadiu al judecatii, rezulta ca acordul de mediere poate fi incheiat oricand in cursul acesteia, pana la ramanerea definitiva a hotararii.

Pe de alta parte, (…) suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii, fara a limita momentul pana la care instanta poate proceda in acest sens. Ca atare, oricand in cursul judecatii, instanta poate suspenda cauza in vederea desfasurarii procedurii reglementate de dispozitiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Mai mult, textul de lege sus-mentionat, care reglementeaza suspendarea judecatii, este inclus in cap. I «Dispozitii generale» al titlului III «Judecata» din partea speciala a Codului de procedura penala, ceea ce face ca dispozitiile sale sa fie aplicabile atat in tot cursul judecatii in prima instanta, cat si in tot cursul judecatii in apel, pana la ramanerea definitiva a hotararii penale”, se arata in decizia ICCJ.

Conform prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, in cauzele penale, posibilitatea incheierii unui acord de mediere este valabila atat in latura penala, cat şi in latura civila.

Atentie! Decizia ICCJ nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala este obligatorie pentru toate instantele incepand cu data de 9 iunie.