Comunicarea asertiva – cheia intelegerii

Comunicarea este un element fundamental al existentei umane, inca din antichitate inteleptii ocupandu-se de arta retoricii. Communis din latina inseamna a pune de acord, a fi in legatura cu…, a fi in relatie cu…

Comunicarea este un proces activ de transmitere si receptionare de informatii. Pentru ca aceasta comunicare sa se poata realiza sunt necesare:

ascultarea activa;
intelegerea mesajului transmis;
interpretarea limbajului nonverbal;
sustinerea conversatiei.
Pentru o comunicare corecta este necesar sa respectam doua reguli de baza:
1. transmiterea mesajului clar si concis;
2. ascultarea activa si intelegerea mesajului pe care celalalt il transmite.

Iar pentru ca aceasta sa fie si eficienta este necesar sa avem un comportament si o comunicare asertiva.

Ce inseamna sa fii asertiv?

Pentru o descriere ampla a comportamentului asertiv am putea spune ca este echidistant fata de cei doi poli de comunicare: agresiv si pasiv.

Asertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemelor interpersonale. Comunicarea directa, deschisa si sincera permite receptionarea mesajelor fara blocaje si distorsiuni, ceea ce mentine si imbunatateste relatiile cu ceilalti. Capacitatea de a comunica in mod asertiv sentimentele, emotiile si gandurile fara a leza integritatea celorlati, reprezinta un mod eficient de comunicare.

Lange si Jacubowski (1976) sustineau ca „asertivitatea implica apararea drepturilor personale si exprimarea gandurilor, sentimentelor si convingerilor in mod direct, onest si adecvat, fara a viola drepturile altei persoane”.

Comportamentul asertiv inhiba anxietatea si reduce depresia, conducand la o imbunatatire a imaginii de sine.

Ca trasaturi caracteristice, asertivitatea este evidentiata prin: Continuarea

Mediatorul pastreaza un exemplar din acordul de mediere?

Am fost intrebat de multe ori de ce eu, mediator, nu pastrez bucata de hartie pe care se afla intelegerea partilor si care poarta denumirea de “acord de mediere”.
Raspunsul meu, constant acelasi era: pentru ca doresc sa respect legea care imi asigura desfasurarea profesiei si sa respect principiul statuat prin lege si anume – confidentialitatea.
Poate este momentul sa argumentez raspunsul dat plecand de la textul de lege invocat si anume:
Consider necesar sa clarificam pentru inceput ce reprezinta acordul de mediere si inteleg sa definesc actul plecand de la definirea mentionata in lege la art. 58:
„ART. 58
Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată. De regulă, acordul este redactat de către mediator, cu excepţia situaţiilor în care părţile şi mediatorul convin altfel.”

Acordul de mediere reprezinta materializarea vointei comune si exclusive a partilor care au urmat procedura de mediere, intelegerea acestora, supusa si aceasta legii nr. 192/2006, dat fiind faptul ca, pana la materializarea inscrisului, acesta reprezenta un schimb de informatii intre partile aflate in procedura de mediere, informatii care, pe rand au obtinut acceptul ambelor parti, devenind solutie.
Prin lege, mediatorului i se naste o obligatie permanenta si anume aceea de a pastra confidentiale informatiile primite de la parti, astfel toate datele cu caracter personal ale partilor trebuie protejate, inclusiv termenii intelegerii acestora.
Acordul de mediere reprezinta eminamente o constructie a partilor, compusa din informatii ale acestora, informatii furnizate in timpul procedurii de mediere, pe cale de consecinta ii sunt aplicabile dispozitiile articolului mentionat:
„ART. 32
Mediatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale.”

Mai mult, inscrisul realizat in urma parcurgerii procedurii de mediere, si anume acordul de mediere, este rezultatul exclusiv al opiniilor exprimate si acceptate de ambele parti, opinii care sunt strict ale partilor din conflict, mediatorului fiindu-i interzisa activitatea de consiliere si evaluare a cazului, adica ii este interzisa exprimarea unei opinii cu privire la solutia pe care acesta ar intui-o.
Astfel acordul de mediere devine un inscris al partilor si, in baza dispozitiilor legale, mediatorul este obligat sa restituie inscrisurile partilor prezente in mediere la finalul procedurii, asa cum reglementeaza aceeasi lege in articolul 35: Continuarea

Mandatul membrilor Consiliului de Mediere. Excepție de neconstituționalitate admisă

Prin Legea nr. 115/2012 care viza cateva modificari ale Legii medierii, printre altele, la art. I la pct. 4 se prevede ca “(3) Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari si 3 membri supleanti, alesi prin vot direct si secret de mediatorii cu drept de vot, in conditiile prevazute in Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de Mediere.
(4) Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 4 ani.”

Cei 9 membri ai Consiliului de Mediere, la data intrarii in vigoarea Legii nr. 115/2012, se aflau sub un mandat de 2 ani, conform vechii prevederi a Legii nr. 192/2006, modificat prin articolul Legii nr. 115/2012 de mai sus, mandat primit si validat in decembrie 2011. Acel mandat din 2011 cu termen de 2 ani, primit prin sufragiul mediatorilor, trebuia sa se incheie in decembrie 2013, membrii Consiliului de mediere avand obligatia legala cu 6 luni inainte de finalizarea mandatului sa faca pregatirile si sa demareze alegerile pentru urmatorul mandat.

Fiind mediator autorizat si presedintele Asociatiei Mediatorilor Ardeleni, asociatie profesionala a mediatorilor, am observat, in toamna anului 2013, ca membrii Consiliului de Mediere nu demarasera pregatiri pentru alegeri, asa cum aveau obligatia s-o faca, motiv pentru care am sesizat in scris acest aspect si am solicitat acestora sa demareze pregatirile pentru alegeri fiindca mai erau aproximativ doua luni pana la finalizarea mandatului acestora. Nu am primit nici un raspuns la solicitarea mea, dar am primit informatia ca nici nu au in vedere acest lucru deoarece in Legea nr. 115/2012 la art. III exista aceasta prevedere si anume “Art. III. – Dispozitiile art. 17 alin. (4) si ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se aplica si mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi.” Ca urmare a acestei prevederi, membrii Consiliului de Mediere s-au considerat indreptatiti sa-si prelungeasca mandatul de 2 ani, primit in 2011, cu inca 2 ani, pentru a avea astfel 4 ani de mandat. Continuarea

Modificarea Legii medierii. Excepție de neconstituționalitate admisă

Plenul Curţii Constituţionale s-a reunit în ședința de joi, 4 decembrie 2014, pentru a soluționa excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Soluțiacu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale întrucât încalcă dispozițiileart. 15 alin. (2) din Legea fundamentală care consacră principiul neretroactivității legii civile.

Art. III din Legea nr. 115/2012: “Dispoziţiile art. 17 alin. (4) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se aplică şi mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

:: sursa: www.ccr.ro

Pagina de Facebook este spatiu public arata o decizie irevocabila a Inaltei Curti de Justitie si Casatie

Profilul personal de Facebook, chiar daca este accesibil unui numar restrans de persoane, constituie spatiu public, si nu privat, arata o decizie a ICCJ care a respins ca nefondat recursul unui fost director din prefectura Mures care a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii din cauza unei postari pe pagina personala de Facebook. Inalta Curte de Justitie si Casatie a pronuntat decizia irevocabila pe 27 noiembrie, dupa o luna de amanare a pronuntarii. In Romania cazul a constituit o premiera, iar Facebook are peste sapte milioane de useri.

Curtea de Apel Targu Mures stabilise, intr-o cauza judecata in contencios administrativ in ianuarie 2013, ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat.

Totul a pornit de la faptul ca la inceput de 2012, in timpul protestelor impotriva guvernului Boc, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures, a postat pe pagina personala de Facebook un mesaj: “Arbeit macht frei - asta sa inteleaga protestatarii”.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a sanctionat in februarie 2012, ca urmare a autosesizarii Consiliului, cu amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei, pe motiv ca “fapta constituie o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”. Continuarea

Analiza conflictului – relaţii de interdependenţă

Conflictul reprezinta relatia de interdependenta spontana sau istorica dintre doua sau mai multe entitati, devenita incompatibila prin evaluarea si analizarea subiectiv-interioara , individuala a resurselor si perceptiilor.
Resursele se identifica prin materializarea si cuantificarea informatiilor, devenite proiectii materiale, capatand caracter de resursa totalitatea conceptelor care se pot evalua (resurse materiale, emotionale, cognitive, etc).
Perceptiile reprezinta melanjul informational a doua variabile cu dinamici diferite, axiome si imagini cadru, receptionate si procesate conjunctural, functie de factorii sociali, stimuli catalizatori ai intensitatii de interpretare si reactie.
Teoretic există cinci tipuri de răspuns la conflict. Nu voi încerca să analizez toate cele cinci tipuri, voi prezenta o modalitate de stingere a disputelor prin compatibilizarea atitudinilor care gestionează primele reacţii ale individului la nivel de răspuns: argument/ argument.
Reacţia poate fi gestionată apelând la trei variabile, şi anume:
– Nivelul la care se află stimulii care provoacă reacţia temperamentală(1);
– Atitudinea faţă de disputa născută(2);
– Timpul previzionat pentru stingerea disputei(3);
1. În ceea ce priveşte prima variabilă, aceasta naşte competitivitate pe măsură ce interesul individual se regăseşte la nivelele inferioare ale piramidei necesităţilor, renunţând la reacţii competitive o dată cu satisfacerea acestuia.
Cum satisfacem acest interes?
În general, necesităţile fiziologice şi cele de siguranţă se compatibilizează prin consum mare de resurse, indiferent de natura acestora.
Dacă disputa priveşte un imobil, relaţia de interdependenţă, incompatibilă, datorată modului incert de soluţionare a conflictului, se poate compatibiliza doar prin identificarea unui nou imobil sau împărţirea celui existent sau modalitati de compatibilizare „brodate” pe variante ale compensarii/echivalarii „resursei” limitate.
Următoarele necesităţi, superioare, se pot armoniza, ca variantă de stingere, şi prin schimbarea percepţiei individuale. Cumulul perceptiilor determinand activarea nevoilor.
Atitudinea pesimistului/atitudinea optimistului.
2. Pentru a doua variabilă, pe măsură ce necesităţile individuale sunt acoperite plecând dinspre baza piramidei înspre vârful acesteia, caracterul competitiv se modifică, răspunsul la conflict încadrându-se în celelalte zone: colaborativ, evitant etc.
Cum modificăm atitudinea? Continuarea

Veşti bune pentru românii care nu mai pot plăti datoriile la bănci

Senatorii Comisiei pentru Drepturile Omului au avizat favorabil propunerea legislativă a colegei lor, Steliana Miron, prin care societăţile care se ocupă cu recuperea datoriile pe care le-au românii la bănci să fie impozitate cu 85%. Aleasa a depus această lege după ce, la biroul său de parlamentar au venit zeci de oameni care se plâng că sunt sunaţi zilnic de firme de recuperare, care îi ameninţă că le vor pune poprire pe conturi sau îi vor executa silit.

”În perioada anterioară anilor 2008-2009, românii au fost încurajaţi să ia credite, iar în momentul izbucnirii crizei financiare aceştia, pe lânga bunurile dobandite prin credite, şi-au pierdut si bunurile agonisite anterior. Banca nu este o societate filantropică ci este un partener de afaceri . Dacă partenerul de afaceri pierde în urma unei afaceri făcute împreună , asta nu înseamnă că celălalt trebuie să- l condamne la ” sărăcie veşnică “. În opinia mea, consider că atât banca cât si debitorul au obligaţia să ajungă la înţelegeri rezonabile pentru amândoi, nefiind condiţii normale ci din contra mai mult decât excepţionale. Criza financiar-bancară nefiind imputabilă neapărat oamenilor de afaceri ci contextului socio-economic, consider că este necesară existenţa unui parteneriat de bună credinţă , atât din partea băncilor cât si a clienţilor acestora care sunt în imposibilitatea achitării creanţelor.

În acest sens, consider oportun, la o perioadă de criză excepţională, să luăm măsuri excepţionale în favoarea tuturor partenerilor seriosi şi nu în beneficiul profitorilor, în cazul de faţă a cesionarilor de creanţe bancare care nu fac altceva astăzi decât să îngenuncheze aproape o treime din familiile românilor.

A devenit o problemă de siguranţă naţională presiunea la care sunt supuşi românii datornici firmelor de recuperări creanţe . Legislaţia este net favorabilă acestor firme, acestor instituţii financiar nebancare care funcţionează practic în acelaşi condiţii ca şi societăţile comerciale, plătind un impozit doar de 16%. Continuarea

Ce înseamnă noile condiții Facebook

Facebook are aproximativ 1,32 miliarde de utilizatori. De-a lungul anilor, și-a tot extins Termenii și Condițiile (TOS), iar luna trecută, compania a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 201​5, toți utilizatorii vor trebui să accepte noi Termeni și Condiții sau să părăsească site-ul.

Dar ce conțin aceste noi condiții? Ar trebui să ne îngrijorăm? Am vorbit cu Maninder Gill, partener la firma Simons Muirhead & Burton și expert în proprietate privată și legea intimității, ca să aflu cât de mult îți vor afecta noile condiții viața online.

VICE: Deci toate aceste TOS ale companiilor care conțin 10 000 de cuvinte sunt făcute lungi, complicate și plictisitoare intenționat?
Maninder Gill: Sincer să fiu, Facebook chiar a recunoscut că oamenii citesc foarte rar TOS-urile lungi și complicate și a luat măsuri pentru simplificarea lor. Dar realitatea e că oamenii n-o să le citească oricum, indiferent de cât de scurte sunt – preferă oricând să suporte consecințele acceptării orbești decât să se deranjeze să le citească cu atenție. Și adevărul e că majoritatea utiizatorilor ar prefera să renunțe la dreptul la intimitate decât să nu mai fie pe Facebook. Iar Facebook știe asta și tocmai de aceea își lărgește dreptul de a ne controla informațiile personale.

Ai găsit ceva foarte alarmant în noile TOS Facebook?
​Facebook spune că a introdus Privacy Basics (ghid interactiv care să-ți răspundă la cele mai comune întrebări despre cum îți poți controla informațiile pe Facebook) ca să-i liniștească pe utilizatori în legătură cu modul în care le folosesc informațiile. Susține că noile TOS conferă mai mult control utilizatorului, îi oferă informații despre locul unde sunt prietenii lui și îmbunătățește viața bateriei și semnalul wireless.

Sună destul de ok. Și ce înseamnă, de fapt?
​Compania are același scop ca majoritatea companiilor: să vândă cât mai mult spațiu pentru reclame. Ca să-și atingă acest scop, orice informație personală e prețioasă și poate fi exploatată, așa că Facebook colectează detalii despre utilizatori ca să poată vinde și mai multă publicitate la o rată mai bună deoarece, prin chestia asta, își vor targeta mai bine reclamele.

Cum vor ajuta noile TOS Facebook-ul să-și targeteze reclamele? Continuarea

Conflictul si iertarea

Enervarea, cearta, apoi… linistea. Si, intr-o zi, nevoia de a-l regasi pe celalalt. Sa reluam legatura? Iata ceva delicat, un pas care trece prin reflectia asupra sinelui, a celuilalt, asupra relatiei… si care ofera o buna ocazie pentru a ne descoperi pe noi insine.

Sa stii sa te impaci

O usa care se izbeste, strigate, reprosuri… Cunoastem cu totii astfel de momente in care armonia care domnea acum cateva momente dispare pentru a face loc unei linisti ostile care poate dura la infinit. Pana cand intr-o zi, pe ascuns, fara sa putem explica de ce, incepem sa ne gandim un pic diferit la persoana res­­pinsa, ca si ar fi posibil sa se sparga acea tacere de plumb.

O reevaluare a problemei

“Nu am mai tinut legatura cu tatal meu dupa a nu stiu cata conversatie politica care reglase niste conturi”, povesteste Ioana, 38 de ani. “Am trait aceasta liniste timp de mai multe luni ca pe o eliberare. Pana cand m-am surprins privind cu tan­drete si emotie, la supermarket sau pe strada, barbati in varsta, si am realizat cat de mult imi lipsea.”

Trecerea la actiune

O senzatie de absenta a impins-o pe Ioana sa se intoarca spre tatal ei. In ceea ce-l priveste pe Andrei, 30 de ani, pentru ca se simtea vinovat, a vrut sa se impace cu colega lui de birou: “La o intalnire la care erau prezenti patronii firmei noastre, am sustinut singur un proiect stralucit la care lucraseram impreuna. I-am pomenit numele, dar colega mea era furioasa. Eram imbatat de succesul pe care l-am avut, sincer, os­ti­litatea ei nu m-a apasat. Pana cand mi s-a intamplat sa am, la randul meu, o deceptie profesionala… Asta m-a facut sa reflectez. Mi-am spus ca nu fusesem foarte cinstit cu ea si am decis sa merg sa-mi cer scuze”.

O chestiune de timp

In ce o priveste pe Iulia, ea marturiseste sincer ca, daca a vrut sa se impace cu un prieten din vecini caruia nu-i mai vorbea de cateva saptamani, a fost pentru ca isi da­du­se seama ca aceasta cearta o a­fecta in relatiile cu vecinii. Dar este evident ca nu putem relua relatiile decat atunci cand ne simtim linistiti, cand orice agresivitate a disparut.

Cearta cu seful

Ni se intampla adeseori sa intram in conflicte cu superiorii ierarhici, si­tuatie foarte stresanta, pentru ca mizele sunt de alt gen: periclitarea job-u­lui e primul lucru la care ne gan­­dim. “In momentul in care con­flictul se desfasoara ierarhic, se porneste din start cu o diferenta de putere ce se poate tranforma in in­cercari de manipulare“, explica Cezara Dasu. Manipulare de sus in jos (sef-subaltern) sau de jos in sus, prin pasiv-agresivitate, imbufnare si orgoliu ranit, menite sa ii induca “per­secutorului” sentimentul de vi­na. Ce se intampla in acest caz? “Chiar daca prin manipulare s-a ameliorat conflictul, persoana manipulata poate ramane cu un disconfort care sa stea la baza unor con­flicte ulterioare”, spune Cezara Da­su.

„Daca cearta e la acelasi nivel de pozitii, intre colegi, este important sa se delimiteze clar aria de responsabilitate. Uneori evazivitatea din fisa postului sta la baza conflictelor de pe acelasi nivel. Atunci e nevoie de interventia superiorului pentru a clarifica situatia. Foarte rar un conflict la serviciu este independent de nivelele ierarhice superioare. In scopul reducerii lor sunt binevenite activitatile de teambuiliding care favorizeaza apropierea si intercunoasterea angajatilor intr-un mediu relaxant, suportiv”, mai spune Cezara Dasu.

Nostalgia, vinovatia, interesul sau cinstea, acestea sunt motivele ce stau la originea dorintei de impa­care. Ele variaza asadar dupa persoane si dupa povestile lor. Dar, odata dorinta identificata, se pune problema daca e bine sa trecem la act. Pasul catre finalul acestui demers de impacare este important pentru noi. Insa atunci cand o ruptura este corecta si justificata, nu ne mai gandim aproape deloc la nimeni si nu mai avem, logic, nicio dorinta de impacare. Deci, daca se instaleaza ideea de reluare a relatiilor cu celalalt, asta inseamna ca exista o necesitate reala, pentru sine, de a face acest gest.

Odata aparuta dorinta de impacare, cum sa actionam pentru a relua legatura? Nu putem relua relatiile decat atunci cand ne simtim linistiti in privinta conflictului, cand toata agresivitatea a disparut. Atata timp cat inca rumegam ce s-a intamplat, este prea devreme. Trebuie ca gestul sa concretizeze ceva deja rezolvat in minte. Adica, dupa ce s-a putut repune in chestiune, dupa ce s-a evaluat partea de responsabilitate care ne revine in cearta. Dificil, intr-adevar, sa plecam de la baze sanatoase, daca nu a fost pus totul pe tapet.

Dar cum facem acest lucru? “Cea mai buna tactica de gestionare a unui conflict trebuie sa tina cont de context”, spune Cezara Dasu, psiholog specialist in Analiza Tranzactionala. “Apoi mai conteaza tipologia persoanelor implicate. Pentru ca fiecare tip de personalitate are valorile sale si orice conflict se solu­tioneaza mai usor daca tii cont si respecti valorile celuilalt.”

Ce se intampla in familie? Continuarea

Cerere de consfintire a unui acord de mediere avand ca obiect iesirea din indiviziune asupra unui imobil. Competenta teritoriala

Stabilirea instantei competente sa solutioneze cererea prin care se solicita consfintirea prin hotarare judecatoreasca, a unui acord de mediere avand ca obiect sistarea unei stari de indiviziune rezultate din succesiune cu privire la un imobil, se face prin raportare la dispozitiile art. 59 alin. (1) teza a 2 din Legea nr. 192/2006 privindmedierea si organizarea profesiei de mediator, care reglementeaza o competenta teritoriala alternativa, apartinand fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere, aceasta cerereneputand fi calificata ca fiind una in materie succesorala si care sa atraga competenta instantei locului situarii imobilului, potrivit art. 118 NCPC.

Prin cererea inregistrata initial pe rolul Judecatoriei Alexandria la data de 13.02.2014, reclamantul D.D. a solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa consfinteasca Acordul de mediere nr. 6 din 05.02.2014 incheiat cu D.G.D. in legatura cu sistarea starii de indiviziune de pe urma defunctului D.M.G., cu privire la imobilul situat in localitatea Nicolae Titulescu, judetul Olt.

Prin sentinta civila nr. 1079 din 26.03.2014, Judecatoria Alexandria si-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Slatina, in raport de dispozitiile art. 117 din Legea nr. 134/2010 privind Codul procedura civila si de imprejurarea ca, in speta, competenta este atrasa de locul situarii imobilului, or potrivit inscrisurilor de la dosarul cauzei imobilul se afla situat in raza localitatii Nicolae Titulescu, judetul Olt, aflat in circumscriptia judecatoriei Slatina.

Prin sentinta civila nr. 4796 din 15.05.2014, Judecatoria Slatina si-a declinat la randul sau competenta de solutionare in favoarea Judecatoriei Alexandria si, constatand ivit conflictul negativ de competenta 1-a inaintat spre solutionare Inaltei Curti de Casatie si Justitie .

Pentru a decide astfel, instanta Judecatoriei Slatina a retinut urmatoarele:

Competenta teritoriala se stabileste potrivit dispozitiilor art. 59 din Legea nr. 192/2006, care stabileste o competenta teritoriala alternativa intre judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul sau resedinta partile fie a judecatoriei in circumscriptia careia se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere, in speta nefiind vorba despre un litigiu care sa atraga competenta locului situarii imobilului. Cum o parte are domiciliul in Alexandria rezulta ca Judecatoria Alexandria este competenta sa judece cauza.

Inalta Curte, cu privire la conflictul negativ de competenta cu a carui solutionare a fost investita, a retinut urmatoarele:

Este adevarat ca dispozitiile art.118 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila reglementeaza o competenta teritoriala exclusiva in materia cererilor privitoare la mostenire, insa potrivit art. 13 din Legea nr. 76/2012 privind punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010, dispozitiile Codului de procedura civila se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.

Conform prevederilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, in situatia in care conflictul mediat vizeaza transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum si al altor drepturi reale, partaje si cauze succesorale, sub sanctiunea nulitatii absolute, acordul de mediere redactat de catre mediator va fi prezentat notarului public sau instantei de judecata, pentru ca acestea, avand la baza acordul de mediere, sa verifice conditiile de fond si de forma prin procedurile prevazute de lege si sa emita un act autentic sau ohotarare judecatoreasca, dupa caz, cu respectarea procedurilor legale.

Articolul 59 alin. (1) teza a 2 din aceleasi act normativ reglementeaza o competenta teritoriala alternativa care apartine fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere.

In speta, prin cererea formulata, reclamantul a solicitat instantei ca, prin hotararea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata sa se consfinteasca Acordul de mediere nr. 6 din 05.02.2014 incheiat de mediator C.S. intre reclamant si D.G.D.

Regulatorul de competenta retine ca instanta de judecata nu a fost sesizata pe cale principala, cu o cerere de sistare a starii de indiviziune care sa atraga competenta materiala absoluta reglementata de dispozitiile art. 118 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, ci cu o cerere de consfintire a unui acord de mediere.

Or, potrivit dispozitiilor din actul normativ amintit, in situatia in care conflictul mediat vizeaza transferul dreptului deproprietate privind bunurile imobile, precum si al altor drepturi reale, partaje si cauze succesorale, competenta teritoriala alternativa apartine fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere.

Imprejurarea ca obiect al acordului de mediere ii reprezinta sistarea unei stari de indiviziune rezultate din succesiune cu privire la un imobil, nu este in masura sa califice prezenta actiune drept una in materie succesorala si care sa atraga competenta instantei locului situarii imobilului.

Fata de toate aspectele retinute mai sus, rezulta ca cererea introductiva de instanta priveste o cerere prin care se doreste consfintirea acordului de vointa al partilor privind incetarea starii de indiviziune, stare de indiviziunerezultata din succesiune.

Astfel fiind, Inalta Curte a retinut a fi incidente dispozitiile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind mediereasi organizarea profesiei de mediator, care atribuie competenta alternativa de solutionare a cererilor judecatoriilor din circumscriptia locului unde a fost incheiata medierea sau cea de la domiciliul sau sediul oricareia dintre parti,

In raport de prevederile legale mentionate si retinand ca domiciliul reclamantului se afla in Alexandria, zona aflata in circumscriptia teritoriala a Judecatoriei Alexandria, aceasta este instanta competenta sa se pronunte cu privire la cererea de consfintire a acordului de mediere incheiat.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia I civila, decizia nr. 1968 din 18 iunie 2014

 

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la: Contact -Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

carti-de-vizita-mediator1
Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

Follow Mediator Bucuresti

decembrie 2014
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...
PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

Articole recente